Postări
Femeie cu capul pe umeri caut barbat gentilom asemenea*
miercuri, 18 noiembrie 2009
Nu-s deloc o persoana "confruntationala". Nu-mi place sa ma cert, cu oricine - fie si cu vanzatorii in piata; nu-mi place sa ma contrazic, inevitabil nu-mi place sa fiu contrazisa, iar daca e musai sa se intample, atunci sa se intample la modul "we agree to disagree".
Nu-mi place sa folosesc cuvinte tari -am un prieten care isi incearca talentele persuasive pe mine ca sa ma faca sa injur "barbateste" - sa fim seriosi, Dane, n-o sa se mai repete :P. Vorbele murdare si violente tradeaza ganduri murdare si violente. Chiar daca la prima vedere e mai "subtire" sa folosesti invective decat sa scuipi oameni in fata sau sa ii calci in picioare, granita dintre vorbe si faptele astea e tare subtire si usor de trecut. Limbajul este o conventie si in spatele lui e ceva concret - iar in cazul de fata, ceva concret si neplacut.
Eu nu l-am auzit pe tata injurand decat de papuci si rar de tot, la furii teribile, de dumnezei. Nu s-a pomenit la noi in casa exprimare cu "pu" si cu "pi" si toate rautatile care-mi trec mai des prin cap acuma le-am auzit in camin in primul an de facultate. Iar eu sunt fiica tatalui meu, deci nu.
Intr-o ordine de idei apropiata, nu-mi plac oamenii care nu stiu sa se exprime. Daca-ti ies cuvintele pe gura alandala, musai si in cap tot asa dezordine e; sau gol. Sa incurci sensurile, sa nu stapanesti gramatica, sa n-ai habar despre ce vorbesti si sa vorbesti totusi ca o moara stricata - pacate capitale, mii de buline negre.
Poti totusi sa nu fii cel mai destept din lume - nu-i necesar sa stii fizica cuantica sau mecanismele de reproducere la nevertebrate, dar ai face bine sa stii pe cine sa intrebi daca-ti trebuie sa afli.
Orice-ar zice altii, si oricat de pavat ar fi deja drumul spre iad, intentiile bune conteaza pana la Al de sus si inapoi - "thou shalt not harm" e combinatia mea personala intre porunca a 6-a si Juramantul hipocratic si mi-ar placea daca mai multa lume s-ar lua dupa litera si spiritul ei.
Si asa toti dam cu oistea in gard invariabil si sistematic - cu intentie sau fara, unii mai mult de la natura. Macar cele cu intentie sa incercam sa le mai limitam, pana nu apar consecinte ireparabile.
Ca femeie care sunt, pun si mare pret pe "aparitii" - nu pe aparente, am zis bine. Nu e musai sa ai ochi albastri, nici nu conteaza daca ai plete si nici nu trebuie sa pui cravata rosie la camasa alba - dar daca totusi pui, ai grija macar sa-ti stea cum trebuie. Pentru mine conteaza si ambalajul, design-ul. Daca maine mi-as lua o masina, as avea grija sa-mi placa caroseria si sa aiba o culoare faina. Da, as intreba cu siguranta pe cineva de chestiile tehnice la care nu ma pricep - adica majoritatea - dar as avea grija sa-mi placa masina aia cand ma uit la ea.
Cu politica acuma. Am pretentia ca e ceva de capul meu, dar la asta chiar nu ma pricep - si nici nu pretind ca ar fi altfel. Ca si cu fizica cuantica -desi habar n-am ce-i aia, stiu ca daca chiar mi-as pune mintea, as scoate-o la capat; doar nu vad vreun interes sau folos imediat ca sa ma apuc eu de asta.
Tot asa si cu politica. Chiar cred ca as scoate-o la capat - doar ca nu vad un interes sau un folos imediat in chestiunea asta. Doctrine, strategii, programe, directii, curente - plus diverse interese de moment, de grup, de culise. Plus politici economice, fiscale si mai stiu eu de care. Sunt departe de a le inventaria si inca si mai departe de a le intelege si accepta in halul in care se gasesc in peisajul politic autohton.
Ca sa fiu si foarte sincera, nu stiu daca democratia - in sensul ei adevarat, de puterea poporului - e chiar lucrul de care avem nevoie. Ce stie el, poporul ? ce poate el sa faca cu puterea asta care zices-se ca-i a lui ? Macar de-ar fi mai multi asa constienti ca mine ca nu au habar de prea multe lucruri. Dar nu sunt - se cred chiar foarte capabili si foarte indreptatiti sa-si dea in petec cu dreptul de vot. Cine l-o mai fi nascocit si pe asta...
Nu, chiar nu cred ca toata lumea ar trebui sa aiba drept de vot - si nu ma refer doar la cazurile flagrate de cazier penal sau de dunga rosie in buletin. Nici sa fie dat unor "alesi" pe baza de finante personale, dar nici asa, aproape la discretie.
Sa fie, domnule, un examen de baza - ca la carnetul de sofer. Ce, daca n-ai habar sa circuli cu masina poti sa omori oameni - cati, 10-20 deodata, doamne-fere. Dar daca eu si inca altii multi ca mine - poate un milion, poate 2 milioane - o dam in bara cu votul, fiindca nu stim pe ce lume suntem - atunci o dam in bara pentru tot restul de 20 de milioane.
Bine. Sa lasam expertiza politica la o parte - prea putini o au si dintre cei care o au, prea putin o folosesc la ce trebuie. Rezulta ca ne aflam o mare de oameni care nu pot sa ia o decizie rationala, din lipsa de informatii. Si oarecum si din lipsa de optiuni reale - ca doar de-aia vorbeste toata lumea de "alegerea cea mai putin rea". Deci avem decizie emotionala, pe baza de impresie artistica.
De unde rezulta eu si multi altii ca mine suntem zilele astea in plin proces de jurizare. Cin' sa fie alesul - cine ? Si dupa ce impresii artistice il alegem ? Si ce ne facem, ca unii evolueaza destul, in timp ce pe altii ii vedem prea mult. Si ce ne mai facem ca mai e o asistenta tare zgomotoasa pe margine care nu lasa pretendentii sa se prezinte cum trebuie, mai ales fiindca ei stiu ca eu o sa aleg emotional, drept pentru care incearca sa ma emotioneze.
Si eu stiu ca ei stiu, asa ca mi-am luat precautii sa rationalizez cu alegerea emotionala - sa fac niste critezii, sa zic ce e important pentru alegerea mea emotionala. Adica exact ce povesteam la inceptul postului.
Doar ca daca trag linie si adun, intrebarea capitala tot nu si-a gasit raspuns. Cum care intrebare ?! "Eu cu cine votez?"
*"Barbat" e o conventie - atat de dragul cheii matrimoniale in care am scris prima parte a postului, cat si ca sa reflecte realitatea candidatilor la Presedintia Romaniei, Anno Domini 2009.
