Blog Widget by LinkWithin

Na-ti-o franta !

miercuri, 24 decembrie 2008

Au, ce zi ciudatica am avut !
Mai intai am constatat cu neplacuta surprindere ca in "vastele apartamente" nu curge apa, nici rece, nici calda, la niciuna dintre tevile corespunzatoare. Odata cu constatarea s-a instaurat si panica: in afara de ratiunile evidente de igiena, mai erau la mijloc si ratiunile evidente estetice [da, stiu, n-ar trebui sa-mi spal parul zilnic - au mai incercat si altii, stati linistiti], plus vasele lasate in chiuveta de ieri seara, de lene. Mi-a cazut cerul in cap, va zic !
Am intreprins o prima actiune informativa, si anume m-am informat la administrator - ma rog, la nevasta lui, care mi-a zis ca avem avarie pe undeva si "aia de la ape" au zis ca se remediaza dupa 5 jumate. Cum, dupa 5 jumate ??! Pai si ratiunile mele, mai sus mentionate ?
Ma rog, dupa o perioada de gandire intensa, am adoptat cateva solutii de urgenta, care printre altele au inclus spalat pe dinti cu apa din cana fierbator si demachiat in loc de spalat pe fata. Si tot dupa respectiva perioada, am hotarat si ca o sa ma duc in oras [fara sa ma spal pe cap ??! -sacrilegiu !] sa-i cumpar cadou tatii si cu aceasta ocazie o sa-mi iau si 2 sticle de apa plata. Ca sa nu plec la drum chiar cu freza din perna - ca nu se stie cu cine as putea sa ma intalnesc pe tren - poate chiar cu Fat Frumos :P Si ca sa nu mai zic ce fata ar fi facut maica-mea sa ma vada aparand la usa in ultimul hal...
Ei, zis si facut, operatiune reusita. Cand ma intorc acasa, zic hai sa incerc apa, poate cine stie, s-o fi intamplat vreo minune. Ei bine, cand am sucit odata de robinet si a tasnit un jet maroniu din teava - am dat 3 pasi inapoi de spaima ! Si faza s-a repetat si la bucatarie, unde jetul de apa chiar m-a nimerit, desi stiam la ce sa ma astept. Ma rog, happy-end partial: a venit apa, chiar si calda, si, dupa o perioada considerabila, apa nici nu mai era asa de maro, asa ca am finalizat cu succes toate operatiunile estetice si utilitare oprite miseleste de dimineata.
Ca atare am si fost in stare sa ma zoresc corespunzator catre gara, unde am ajuns cu 30 de minute inainte de ora necesara, drept pentru care am decis ca merit un premiu de buna purtare sub forma unui Moccacino de la Coffee Right. Pe care aproape ca era sa il vars pe mine in cursul jongleriilor cu bagajele, 3 la numar, dar deja mult prea multe fata de nivelul maxim acceptat de 2 !
Cat m-am invartit pe la cafea si pe la ziare si pe la apa - si am avut si grija numeroaselor bagaje, cat m-am intalnit cu colegul B. pentru niste operatiuni administrative [da, azi ne-a gasit] - iar m-am urcat tarziu in tren. Si am busculat cateva persoane in incercarea de a ma aseza la locul de pe bilet - ihi, chiar la fereastra :D ca mi-am luat belet din vreme, si am putut sa fac nazuri.
Ei, ce sa vezi, colegul de banca era un copil de maxim 10 ani, cu vreo 15 cm mai scund decat mine si cum cam tot atatea kilograme, taaare prost repartizate. Saracul, mi-era mila de el, dar cred ca parintele, purtator de costum bej si ghiul si posesor de laptop plin cu jocuri si poze de famelie, nu era deloc genul care sa descurajeze popasurile frecvente pe la fast food - sau obiceiurile mai mult decat sedentare ale odraslei, ba chiar dimpotriva. Ma rog, fiecare cu modelul sau educational, ce ma bag eu unde nu-mi fierbe oala. Ideea e ca pustiul a tot butonat la laptopul parintesc cea mai mare parte din durata calatoriei [macar au coborat in Braila] jucand Solitaire, Hearts, Minesweeper sau asa ceva, dintre care unele chiar cu sunete victorioase - sau nu - si a vizualizat pozele de vacanta ale familiei, mazgalind in Paint diverse inscriptii, spre marea mandrie parinteasca.
Ma rog, am ajuns, am luat taxiul, ca o doamna care sunt, si am ajuns acasa aproape la ora oficiala de ajungere a trenului, lucru care a cam descumpanit-o pe maica-mea :D Dupa ce-am impartit cadourile [n-am avut cum sa le impachetez din motive de bagaj super-inghesuit si a si trebuit sa le desfac, ca sa-mi extrag lucrurile mele de-acolo, deci adio surpriza !], am apucat sa-mi dau seama ca mi s-a facut frig. In casa asta [parinteasca] nu e niciodata cald - si mai ales nu e cald iarna, cand se necesita, ca sa zic asa [lasa, ca mie si vara imi ingheata picioarele daca stau prea mult in casa, lucru de care toata famelia nu inceteaza sa se mai minuneze]. Asta e si unul dintre motivele pentru care nici nu prea ma trage ata sa vin des acasa - mereu sufar de frig !
Celalalt motiv, mai recent - adica de pe la inceputul anului - este ca ai mei, mai mult pe la "resedinta" de la tara stand, au scos cablul tv de la "palatul de iarna", de la oras. Ca atare, pauza legatura cu lumea civilizata, pauza filme, stiri, programe festive etc. Pentru mine care-s "tv-addicted", va imaginati ce inseamna asta ! Colac peste pupaza, nici semnal la telefon sau la internetul mobil nu prea aveam, iar maica-mii, dupa uitat peste ultimele siruri de poze din deplasarile fie-sii, i s-a facut somn. Sora-mea, ca o doamna care este ea, [ma rog, domnita] iesit in oras la ore tarzii, iata-ma la ora 10 jumate seara fara somn [ca doar n-am aterizat in alt fus orar] si fara nicio ocupatie mai de doamne-ajuta ! Si ce sa vezi, am uitat si CD-urile cu filme de sezon acasa, pe birouas, in brambureala cu apele calde si reci...

*****
Intre timp, din fericire, se pare ca retelele s-au mai eliberat, asa ca am reusit sa prind un fir de net, am mai impartit cateva ganduri bune pe la oameni, si am zis sa va povestesc si voua peripetiile de peste zi.
Si tot intre timp, azi s-a facut deja maine, e Craciunul, si e timpul sa il las si pe Ghita sa se odihneasca, macar in sfanta zi de azi.

Si-am incalecat pe-o sa, si v-am zis toata povestea-asa !

29 comentarii:

ilinca dima 25 decembrie, 2008 16:14  

hait, departe de lumea dezlantuita, fara net, fara tv, fara filme.. pai dormi. alta solutie nu e! :))

Lucian 25 decembrie, 2008 17:23  

vreau sa te anunt ca acum ma apuc de citit. nu stiu cand termin, dar te anunt si asta :)

Rita 25 decembrie, 2008 20:15  

Ilinca, of, din pacate eu nu prea-s cu somnul mai ales in timpul zilei... In schimb, din fericire, am gasit 2 filme de sezon bine ascunse pe laptop :D si o serie din Grey's Anatomy :D Si vad ca si netul se misca mai bine azi

Lucian, ai terminat sau ba ? :D

Elena 26 decembrie, 2008 15:03  

Pfuai, m-am pornit ieri sa scriu un mesaj aici dupa ce am citit postul si... de abia acum reusesc:)) Oare ce vroiam sa scriu???:P

Lucian 26 decembrie, 2008 22:35  

inca n-am terminat, insa mai incerc :)

Lucian 28 decembrie, 2008 00:23  

heyyyyy, mery christmas ritaaaa.... de fapt, nu, ca s-a terminat :)
am reusit sa citesc tot, pacat ca nu mai e nici un premiu pentru asemenea intreprindere :). totul e bine cand se termina cu bine, sa fi multumita ca esti acasa. am zis! :)

Rita 28 decembrie, 2008 00:24  

Da, acuma chiar ca is acasa, inapoi acasa, la Bucuresti, si-s foarte multumita de intreprinderea asta :D

Lucian 28 decembrie, 2008 00:28  

felicitari, exact acelasi lucru l-as putea spune despre mine :)

Rita 28 decembrie, 2008 00:31  

Ce, si tu esti in Bucuresti ? :))))

miki 29 decembrie, 2008 23:26  

eu zic ca trebuia sa iesi cu sor'ta in oras. si nu inteleg de ce exista oameni care nu se bucura ca pierd legatura cu lumea pentru macar o zi. deci rita, ai facut toate miscarile gresite :)) but still, hai sa petreci bine de revelion. deal?

Rita 30 decembrie, 2008 00:29  

Miki, din pacate, sor-mea e prea mica pentru unele lucruri si prea mare pentru altele...
Cu ruptul de realitate, ce sa zic, m-am plictisit ingrozitor, de-aia. Sa fi avut altceva de facut, poate era altfel :D
Iar cu revelionul, mai bine lasa, nu ma esprim, ca stric cheful oamenilor :P

miki 30 decembrie, 2008 00:35  

aoleo, grea ghicitoare. ajuta-ma: deci cati ani are sora-ta? :))

Rita 30 decembrie, 2008 00:35  
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Rita 30 decembrie, 2008 00:36  

23 :D in buletin, adica :P in rest...

miki 30 decembrie, 2008 00:38  

du-te fato-ncolo, ca atunci nu are logica ce spui tu acolo! la 23 de ani e adult in toata regula. sor'mea are 19 si nu mai este prea mica pentru nimic. ba chiar e mai perspicace decat unii dintre amicii mei. desigur, se vede ca e nestricata de viata. dar in rest...

hmmm... sa le facem cunostinta oare? :))

Rita 30 decembrie, 2008 00:41  

Pai da, aia zic si eu, are impresia ca tot ce zboara se mananca :D si daca ii zici ca nu, nu te credeee, doamne-pazeste !

miki 30 decembrie, 2008 00:51  

a, da, simptomul clasic. dar cica la fel eram si noi. si daca noi am supravietuit... cred ca le iese si lor

Rita 30 decembrie, 2008 01:11  

Mda, probabil - pana atunci insa... :P

Elena 30 decembrie, 2008 21:47  

Rita, nu uita maine seara: dorinta in gand, big smile obligatoriu, bani in buzunare, peste TOT, ceva rosu (nu stiu de ce, dar cica functioneaza)... si mai zi tu ce trebuie... Oare e semn rau daca dorm? De fiecare data am dormit de revelion... parca nu mi-as iesi din mana taman acu':-S

miki 30 decembrie, 2008 22:00  

ah, adaug eu pe lista de must do. primesc azi un tel de la coparticipantii la rev: "auzi, sa aducieti voi si niste peste si struguri. cica asa se face!". recunosc ca m-am intrigat. am o problema personala cu superstitiile, mi se par stupide. dar problema creste pe masura ce superstitiile incep sa fie importate de pe cine stie unde. si eu am dormit multi ani de revelion. ma trimiteau ai mei la somn. apoi am stat treaza de dragul petrecerii. dar nu aveam nici ceva rosu, nici bani. si zau ca nu ma pot plange de cum mi-a mers. si totusi, nu sunt vreo regina peste vreo tara, deci poate ca anul asta ar trebui sa incep si eu. deci chilotei rosii cu bani in ei, pestele in gura si strugurii... ei bine, gasim noi si un loc pentru struguri :))

Elena 30 decembrie, 2008 22:28  

Cum sa zic... deci glumeam:P Oare ar fi cazul sa incep si eu Miki? Da' ca sa gasesc bona (ca aia ma roade) ce tre' sa tin intre dinti, ca io tin;) Peste am, ca le gatesc la piticanii, struguri... nu umblu maine dupa ei, prefer sa lenevesc...

Rita 30 decembrie, 2008 22:32  

Elena, cu parere de rau - am incercat retetele cu alte ocazii similare, si n-a mers :D anul asta cred ca o sa incerc nesupunerea totala :D

Mikia - aia cu pestele si strugurii, prima data o aud, pe cuvant !

miki 30 decembrie, 2008 22:36  

si eu. si ea. dar daca tot exista si era randul meu sa fac cumparaturile, de ce sa nu se puna pe masa? :D

nesupunere totala suna a idee buna. elena, te bagi?

Elena 30 decembrie, 2008 22:42  

ooo yeeees! Ca si pana acum:D Mai ales daca e verificat deja, doar nu merg maine sa caut chiloti rosii:))

Rita 30 decembrie, 2008 22:52  

:)) Nu cred ca-i chiar asa de greu, Elena - sa gasesti adica :D

Elena 30 decembrie, 2008 22:58  

Da' mi-e lene mie sa ies:P

miki 30 decembrie, 2008 23:11  

purrrrfect. eu o sa joc monopoly. poate castig acolo, sa am niste bani. dolari, e?

Elena 30 decembrie, 2008 23:26  

Tu ai informatii direct de la sursa, de asta vrei dolarii in zona;) stii ceva in plus fata de noi:D

Lucian 31 decembrie, 2008 17:10  

Nu sunt din Bucuresti, sunt sibian, nu ti-am zis? :))

  © Blogger template Leaving by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP