Postări
Orbitor
joi, 24 aprilie 2008
Orbitorul lui Cartarescu, fireste ;) deocamdata am sa copiez doar de pe ultima coperta de la "Aripa dreapta", fiindca m-a cam lovit in moalele capului, ca sa zic asa (v. postul anterior, mai pe la sfarsit).
Nu comentez nimic, fiindca n-am citit inca ultima aripa - am cumparat cartea acu'vreo 2 luni, si am tot lasat-o pe noptiera, doar-doar m-ar prinde cheful si mi-ar creste iq-ul ca sa citesc si in cunostinta de cauza... Am citit vreo 3 pagini, dar se vede treaba ca n-am avut dispozitia necesara. Poate in calatoriile din zilele urmatoare: daca nu dorm in microbuz, si daca termin de citit revistele si daca n-o sa am televizor care sa ma hipnotizeze... cam multi de daca :P
Dar sa lasam omul sa vorbeasca:
"Stim ca maine soarele va rasari, si asta-nseamna ca ni s-au deschis deja, inmugurite timid, organele de simt pentru viitor, caci altfel cum am indrazni sa credem asta ? Cand frunza migdalului se fragezeste, intelegem ca primavara-i aproape. Cand vedem un nor la apus, ne spunem "Maine va ploua". Sunt primele marci ale naturii noastre vizionare. Vom fi intregi doar cand vom vedea viitorul la fel de limpede ca trecutul si cand vom intelege ca ele sunt una, cand, in fiecare clipa, ne vom inalta deasupra realitatii falfaind maiestuos din cele doua aripi, la fel de pline de nervuri si imagini aprinse: trecutul si viitorul. Atunci vom fi ceea ce am fost intotdeauna, Vestitori, Vazatori si Martori ai minunii ce nu se arata in lume, ai miracolului, doar, ca lumea exista... Atunci vom tine-ntre degete universul nostru inflationar ca pe-un clopotel auriu, al carui sunet dulce il vom sorbi uneori, cu nesfarsita nostalgie: cling !"
Nu stiu cum pe altii, dar pe mine m-a "atins"... Cum ziceam, mai comentez cand oi si citi cartea
