Blog Widget by LinkWithin

Omul cu dimineata

luni, 19 ianuarie 2009

E imbracat cu paltonul, iar geamul e deschis, si eu tremur oricum, deja. Freza albita si tampitica, ca de-acu' 25-30 de ani, lipita de cap, cu carare intr-o parte. Parca nu mai are si perciunii de pe vremea aia, dar nu-l ajuta cu nimic.
Are fata mititica, cu ochii bulbucati care i se invartesc nepotrivit in cap, parca si-ar da ochii peste cap la tot ce zici - chiar daca nu zici nimic. Si buzele cam prea groase, intr-un mod de-a dreptul neplacut vederii, arcuite si cu colturile lasate in jos a dispret universal catre restul lumii.
Din cand in cand, a contradictoriu, isi sprijina degetul mijlociu de la mana stanga de buza de sus - ai zice ca e meditativ, dar e doar o poza, nu cred ca e nimic contradictoriu in capul lui. Nu cred ca e ceva in capul lui. Cred ca vrea doar sa scoata in evidenta ghiulul, despre care eu crezusem ca e verigheta si caruia el probabil ca ii zice cavaliera, dat tot un ghiul e. Si sta asa, cu degetul insultator sprijinit de buze si dandu-si ochii aiurea peste cap.
Face grimase "intelectuale" intr-una si imi arunca peste umar cate o chestie isteata - crede el - pe care o citeste in ziar. Da, citeste ziarul sub nasul meu, cand eu ma grabesc, si el ar avea alte chestii de infaptuit. Zice de criza, de politica, de Vieru, de toate alea. Eu sunt in mare intarziere asa ca mormai oarecum aprobator intr-o prima faza, dupa care nici nu mai mormai si nici nu ma mai uit la el, ma uit aiurea pe geamul meu, ma enervez si incep sa pufnesc semnificativ.
Dintr-un motiv sau altul, are impresia ca el stie mai bine o chestie pe care el o face la doua 2 luni, poate, iar eu in fiecare dimineata. In final se dovedeste ca nu-i asa, pe cheltuiala mea, si la propriu si la figurat.

Nu. N-ati ghicit. E soferul de taxi de m-a dus dimineata la o intalnire la care am intarziat 15 minute, ceea ce nu s-a mai pomenit de mult. Si e primul dintr-o serie, fiindca m-am hotarat sa fac o colectie de portrete.

7 comentarii:

comanu 20 ianuarie, 2009 10:31  

ca pe timbre ii clasifici?

Rita 20 ianuarie, 2009 19:56  

As putea incerca - si sper sa supravituiasca mai mult decat clasorul :D la trei portrete de taximetristi, unul de vanzatoare :P [cam asta e proportia la mine, daca nu cumva si mai mult in favoarea taximetristilor :))]

Elena 21 ianuarie, 2009 00:07  

'ai de mine ce pitoresc e personajul. Eu vad ca nu mi-am invins fobia numita taxi-driver, ieri am luat chiar o hotarare mareata: anul asta sa tin in mana carnetul si sa achizitionez masina mica... Sau nu! Fara masina mica, nu am loc de pirponit in fata blocului... Vad eu, dar oricum ma costa scump fobia asta:P

Lucian 21 ianuarie, 2009 08:50  

cam minutioasa descrierea... au inceput sa-ti placa soferii de taxi? :)

Lucian 21 ianuarie, 2009 08:51  

not that there's anything wrong with that... :P

about2run 21 ianuarie, 2009 10:22  

sper ca nu stai in taxi pe locul din fata....

In Sibiu nu ai voie sa stai in fata, stiam ca poti fi amendat. astfel contactul cu taxidriver e maxim prin oglinda, si altfel poti sa iti revendici dreptul de consumator, care e stapanul lui.

faster, faster! gnehehe!!!

Rita 21 ianuarie, 2009 11:50  

Elena, si eu ma tot gandesc la asta, dar imi place prea mult sa fiu pasager si sa n-am nicio grija. In plus, mai e si criza asta...

Lucian - pai daca e minutioasa inseamna ca imi place ?! stii vorba poetului "simt enorm si vad monstruos" :P

Abou2run - nu stiu cum e reglementarea in Bucuresti, dar eu una nu stau niciodata in fata :) sunt o doamna, vorba aia :D si da, e si o modalitate de a evita contactul, fie el si verbal ;)

  © Blogger template Leaving by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP