Blog Widget by LinkWithin

Missing in action

marți, 21 iulie 2009

Later edit: Laura zice sa ne mutam intr-o cladire de birouri cu etaje multe si sa ne luam mai multe topuri de hartie :D

[Ok, acest post a fost scris complet, apoi pierdut si rescris din amintiri. I hate Internet !]

N-am plecat in concediu :( nici alte lucruri mult mai rele nu mi s-au intamplat. Inca. Doar am fost prea ocupata ca sa mai traiesc. Doar am muncit. Si ziua si noaptea. Iar in week-end am dormit. Si ziua si noaptea.

Am fost in ultimele saptamani la un atelier de creativitate - am mai amintit de el, am amenintat ca o sa povestesc mai multe. Well, nu am prea multe de povestit. Am aflat lucruri, am intalnit oameni. Am facut si niste exercitii mititele de imaginatie si de scriere.
Azi - adica ieri - a fost ultimul atelier. Am avut si tema, pe care am fost prea ocupata sa mi-o fac. Toata saptamana m-am gandit la el, la textul de-l aveam de scris, dar am ajuns sa-l scriu in clasa. Asa ca a fost scris pe genunchi, si la propriu si la figurat. Mai pe urma, una din colege mi-a zis ca e prea realist - si adevarul e ca dupa ce i-am ascultat pe ceilalti mi s-a parut si mie de-a dreptul prozaic.
Dar nu despre asta vreau sa zic.
Ci despre faptul ca mi-am dat seama cu ocazia asta, cat de putin am intins aripile [ca tot a fost un motiv recurent :)]. Si cat de prea putin fantastica si de la obiect e vederea mea asupra lumii, cat de cu picioarele pe pamant si cu ochii larg deschisi sunt.
La propunerea de incheiere a atelierului cu un exercitiu artistic contemporan colectiv pe tema data, le-am spus colegilor ca probabil ca nu voi participa. Nu-mi mai dau seama acum daca a fost din cauza ca "eu muncesc zi lumina, n-am timp" sau din cauza ca exercitiul artistic contemporan nu e din gradina mea.
Dar invitatia la muzeu, pentru o jumatate de zi din saptamana asta candva, a fost sigur din cauza ca "eu muncesc zi lumina, n-am timp". E adevarat ca o parte dintre colegele de atelier sunt in vacanta (de la liceu !) si restul au o profesiune suficient de liberala cat sa le permita nu doar o escapada de o dimineata la muzeu, dar si una de o zi intreaga in afara orasului.
M-am intristat. Fiindca mi-am dat seama cat de mult "I'm missing out on things" - alta expresie mai graitoare in romaneste nu-mi vine in cap la ora asta...
Si-apoi pot sa incerc sa ma pacalesc - cum am facut si cu atelierul, cum fac si cu blogul - ca recuperez cat pot, pe unde pot. Adevarul e ca uite, si blogul, cu cat mai mult timp ii dedic - fiindca, nu-i asa, e altceva decat munca, e timp pentru mine - cu atat mai putin timp pentru mine am de-adevaratelea... Ca iar s-a facut 2 jumate noaptea oricum si inca mai am treburi obligatorii de facut pana sa pot sa dorm.

In aceasta nota greoaie, mult prea pentru orele astea vioaie, va las cu un clip pe care mi l-a trimis azi (adica ieri) un prieten, ca sa ma mai scoata din ale mele.



Film premiat la Cannes Lions 2009.

7 comentarii:

cristina 21 iulie, 2009 09:34  

Ce e aia "exercitiu artistic contemporan"? Nu de alta, dar si eu m-as fi oprit la titlu daca il auzeam spontan ...
Cat depre timpul de blog, eu chiar cred ca e timp pentru mine. Cu sau fara creativitate artistica din cea contemporana.

Rita 21 iulie, 2009 19:05  

Pai Cristina, nu prea stiu cum sa explic :D avusesem o tema de scris cu "ce vezi cand intri pe usa" (cum ziceam, abordarea mea ofarte prozaica...). Iar exercitiul - sau o forma pe care ar fi putut-o lua - era de ex. sa mergem cu o usa prin oras si cand o deschide cineva sa ii spunem o poveste. Toata experienta (experientele) fiind filmate si adunate in numitul exercitiu. Repet, acesta este un exemplu.
Ideea foarte generoasa de altfel, dar nu tocmai pe strada mea :)

Iar blogul da, e timp pentru mine, dar e atat de mult timp pentru mine incat ma fortez cumva catre el, ceea ce imi taie din timpul pentru mine, de fapt. Ceva de genul "trebuie sa imi fac timp pentru mine = trebuie sa scriu pe blog". Unde-i partea placuta in chestia asta ?!

Lucian 22 iulie, 2009 00:40  

11 zile au trecut d ecand n-ai mai scris??? rusine... huo!!! :)
eu iti spun de mult timp sa-ti schimbi jobul, dar tu... nu si nu... :)))

Rita 22 iulie, 2009 00:42  

Lucian, pai eu sunt pe jos si tu imi mai dai vreo doua ?! Tu nu stii ca e criza, de unde job de schimbat acuma... offf, trebuia tu sa invarti cutitul... Si da, sunt inca la serviciu !

anitza 22 iulie, 2009 10:24  

Rupe legaturile cu acest job and it will set you free :) ! Live a little baby!

Lucian 22 iulie, 2009 14:44  

deci ti-ai luat pana la urma canapea la serviciu... :)

Rita 23 iulie, 2009 18:29  

Anitza - oh, cata dreptate ai :) toti cei care imi ziceti asta aveti dreptate :) (hugz)

Lucian, pai nu, tocmai: dorm pe scaun :P de unde crezi ca se trage durerea de gat/ spate/ coloana whatever ?!

  © Blogger template Leaving by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP