Blog Widget by LinkWithin

Cutiuta cu mancare

marți, 31 august 2010

Nu cred ca am fost mare fan al pachetelului cu mancare nici pe vremea cand imi pregatea mama batoane cu unt si cu gem de prune (bleah) - si asta era acu' hat... 25 de ani !
Mai aproape de era noastra, nu stiu exact de cand, insa urasc sa car papornite dupa mine. Orice sacosa fancy sau doar punga de plastic care-mi atarna de maini risca sa se transforme in proiectil. De-a lungul anilor, diversele genti de serviciu pe care mi le-am luat au tot crescut in dimensiuni si implicit volum - doar ca sa ma asigur ca incape in ele tot si nu trebuie sa mai car vreo plasa.
Totusi, nici asa nu reusesc sa ma conving sa-mi iau mancare la pachet. Din milioane de motive: dimineata sunt prea adormita si uit, sau trebuie sa ma duc la vreo intalnire si nu pot sa ma duc cu cutiuta cu mancare dupa mine, sau prefer sa-mi iau cumpar de mancare in drum spre birou, sau si mai bine sa vina ea, mancarea, direct in birou. Mai ales ca n-avem sala de mese, sau bucatarie sau macar un cuptor cu microunde - asa ca de obicei mananc pe birou, mancarea rece sau cel mult incalzita cu apa calda (nu intrebati).
Mancarea chinezeasca sau pizza insa nu sunt nici cele mai sanatoase preparate si in plus, te si saturi de ele repejor. Asa ca uneori, cand ma mai apuca entuziasmul culinar si imi fac de lucru in bucatarie - si preparatele se preteaza la asa ceva, imi iau mancare de-acasa.
Dar vezi cum e universul, subtil, de incearca sa-ti vare pe gat concluziile de care trebuia sa te prinzi de mult. Asa ca nu e data cand imi iau ceva mancare gatita la mine cand sa nu se intample vreun accident - sa se rastoarne ceva, sa curga ceva - in ambalaj sau din ambalaj sau pe langa ambalaj.
Cum ar fi azi cand cei 3 stropi de sos dintr-o cutie pe care o credeam ermetica s-au intins prin geanta mea.
Noroc de un dosar cu sina si de un marker care s-au pus in calea dezastrului complet.
Nu cred ca o sa-mi mai iau mancare de-acasa prea curand...

PS Daca are cineva vreo idee despre cum as putea rezolva in mod constant si consistent problema pranzului zilnic, patria ii va fi vesnic recunoscatoare !

4 comentarii:

Loredana 31 august, 2010 18:55  

Hmm... pregatire de cu seara? :D Si dimineata doar luat in geanta?

Rita 31 august, 2010 22:27  

Loredana, pai am trecut si prin faza asta, care nu le exclude deloc pe celelalte :)) tot am uitat in frigider, tot s-a varsat prin geanta :D
si oricum n-am timp, chef sau inspiratie sa (pre)gatesc in fiecare seara ceva nou pentru a 2-a zi...

cristina 02 septembrie, 2010 21:58  

Asta da grija, Rita, subscriu. Sunt recipiente ermetice pentru mancarea curgatoare in geanta, asta e simplu de rezolvat. Mai prost e daca nu ai cu ce o incalzi la birou.

Eu, care nu sunt o fana a mancarii gatite, nu ma agit prea tare ca mancarea de la pachet, cand e cazul, sa arate cu zeama si sos. Daca nu as fi casatorita, as trece prin bucatarie doar sa curat aragazul de paianjeni la cateva saptamani. Un sandwich cu un iaurt sunt la fel de bune pentru mine si dimineata, si la pranz, si seara, mi-e egal ce mananc. Cand nu ti-e egal, atunci incepe drama ;)

Elena 10 septembrie, 2010 19:14  

Eu rezolv foamea de la pranz cu sana, cumparata de la magazinul din colt, eventual rog o colega sa imi ia si mie una:)) Daca am timp, tot in colt este o cofe-patiserie-smecherie unde gasesc si cate ceva facut sandvis... dar rar, din lipsa acuta de timp ma rezum la sana. Pentru situatii de avarii, am in geanta o punga cu rondele de alea... de te dor dintii dupa:)) Mancare cu sos nu am luat de ceva vreme, tocmai din motivele alea descrise de tine:)

  © Blogger template Leaving by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP